În epoca politicienilor caragialieni, unde adevărul e deseori mai comic decât ficțiunea, recentul scandal din Parcul Rozelor ne-a oferit o lecție de manual despre cum să faci din agresor… victimă. Da, ați citit bine!
Un individ – căruia cu greu îi poți spune „bărbat” după gesturile sale de cartier – a lovit o femeie, dar, surpriză, susține că el e de fapt victima! Cum? „Am dat o palmă, dar doar ca să răspund la un pumn primit anterior.” Că trei domni au fost „nevoiți să intervină” și să o prindă pe femeie pentru a opri „agresiunea” ei? Detalii neînsemnate pentru domnia sa și pentru „dreptul la replică” pe care îl cere, în mod cât se poate de legal. De mentionat ca doamna avea mai putin din jumatatea greutatii si inaltimii insului
Dacă nu ar fi tragic, ar fi o comedie demnă de Mușatescu și Caragiale, cu replici demne de o piesă de teatru absurd.
Dar nu e de râs. Violența asupra femeilor nu e o glumă. Și nici faptul că niște copii au asistat la acest circ de prost gust nu e ceva de ignorat. Pentru că, știm bine, violența se învață, mai ales când ai public live, iar exemplul dat aici este unul… demn de urmat de către viitorii „băieți mari”.
Și totuși, în lumea lui „eu sunt victima”, realitatea e clară: agresiunea e infracțiune. Codul Penal ne spune verde-n față că lovirea unei persoane – mai ales a unei femei și în fața copiilor – aduce cu sine pedepse ce nu se negociază la masa „dreptului la replică”.
Iar la nivel european, violența asta e o problemă serioasă, nu un motiv de spectacole ieftine. De aceea, ne așteptăm ca anchetatorii să nu se lase păcăliți de declarații demne de un scenariu de telenovelă, ci să scoată la lumină adevărul.
În concluzie, dragi „pseudo-bărbați”, dacă vreți să vă victimizați, măcar faceți-o fără să loviți pe cineva. Și pentru toți ceilalți: violența nu e niciodată „drept la replică”, ci o infracțiune!
Individul care a bătut o femeie în Parcul Rozelor a trimis un drept la replică
